...Şi dacă tot e Crăciunul...

Chandeen - poezie electronică

Proiectul muzical născut în 1990, la Frankfurt pe Main şi foarte popular până pe la jumătatea anilor '90, Chandeen, îşi autocaracterizează stilul ca fiind un fel de poezie electronică. După '90, îşi schimbă oarecum stilul, orientându-se mai mult către pop, dar având influenţe şi din rock sau trip hop.
Chandeen vine de la numele dat iguanei unui prieten al fondatorului proiectului, Harald Löwy.
Să ascultăm, aşadar, cum cântă iguana...

O vioară, o chitară, voce...

Regina Spektor

Născută la Moscova, în 18 februarie 1980, Regina e o interpretă, compozitoare şi pianistă evreico-americană, a cărei muzică e asociată cu mişcarea anti-folk, având centrul în New York East Village.
A învăţat să cânte la pian, exersând pe un Petrof dăruit mamei sale de bunicul ei. Expunerea ei la muzică s-a făcut şi prin intermediul tatălui ei care, ca şi la noi în România în perioada comunistă, făcuse rost şi schimb de discuri sau benzi cu Beatles, Queen sau The Moody Blues.
În plină Perestroikă, în 1989, Regina a lăsat şi Petrof-ul şi discurile în urmă şi a emigrat cu familia în SUA, via Austria şi Italia, stabilindu-se în Bronx.
Trecând prin studiile sale muzicale, Regina a fost iniţial interesată numai de muzica clasică, dar apoi a aplecat urechea muzicală şi către hip-hop, rock şi punk.
Spektor spunea că ar fi creat 700 de piese, dar că foarte rar le şi scrie... şi că ea nu ar fi vrut neapărat să scrie cântece, dar că acestea pur şi simplu îi vin în mod natural. Piesela sale nu sunt de obicei autobiografice, ci mai degrabă îşi trag seva din personaje şi întâmplări plăsmuite de imaginaţia sa.
Influenţele resimţite în muzica sa merg de la muzica clasică la cea iudaică, rusească şi până la hip-hop, punk sau jazz.
Regina posedă o voce şi o scală vocală întinsă de care se foloseşte pe deplin.
Ascultaţi de exemplu în piesa Fidelity ce stopuri din glotă face...
Melodiile sale au ajus să fie mediatizate prin seriale de genul CSI sau Grey's Anatomy.

"Fata cu pianul"... de data asta fără pian :) (I)

... şi a intrat fata cu pianul în studio... doar că pianul nu a încăput, aşa că l-a lăsat afară... şi ce să facă acum fără prelungirea firească a mâinilor sale...? Începe să cânte... aşa, ca relaxare... nu arii celebre, nu muzică grea... S-a gândit că, dacă tot îi place atât de mult Britney Spears, să reinterpreteze în maniera sa proprie o piesă... Şi uite aşa, a ieşit Overprotected... by Deea.

Fără cuvinte...

Nicolae Kirculescu - Moment muzical pentru pian şi orchestră

Spuneam în titlu fără cuvinte, deoarece, iniţial, cine mi-a dat spre ascultare piesa (nu spui cine... pianistă emportantă), mi-a spus să o ascult, fără să spun nimic până la sfârşit...

Aşa ca un fel de melo-ghicitoare :)

Şi nu după mult timp am avut extraordinara plăcere şi surpriză să descopăr care era de fapt comoara componistică şi interpretativă...

A fost o călătorie înapoi în timp, în copilărie... precum Proust cu a sa madlenă... aici, însă, declicul s-a făcut prin intermediul acestei extraordinare muzici, cu care am crescut...

Cuvintele nu mai au aproape nici o valoare, atâta timp cât memoria afectivă a fiecăruia din noi, cei care ne identificăm într-un fel sau altul cu această muzică, depăşeşte cu mult puterea unor buchi scrise... fiecare se înfruptă din această madlenă muzicală în maniera sa proprie.

Şi îmi mai spunea cineva... dacă eşti cu adevărat pianist... ai curajul să abordezi o aşa partitură... Nicolae Kirculescu... din păcate a fost dat uitării şi nu a fost apreciat la adevărata lui valoare... dacă nu era emisiunea aceea splendidă pe TVR1 ... nu auzeam noi de acest concert.... ăsta e adevăratul pianist, care străluceşte pe scenă în aceste acorduri...

Gata cu vorbele... mă reîntorc să ascult şi să îmi readuc aminte de... Teleenciclopedia...

În zodia pianului - Andreea Coşeru

Spuneţi-i cum vreţi... promovare, publicitate... de fapt aici e vorba despre ceva pe cât de simplu, pe atât de complex, în acelaşi timp... talent, har, muncă (foarte multă muncă şi studiu), plăcerea interpretării şi a jocului cu sunetele, cu pianul, chiar cu vocea... cu toată fiinţa.
Şi nu vă gândiţi că am petrecut o groază de timp în preajma Andreei Coşeru... din păcate... ce scriu eu aici vine ca urmare a recomandării călduroase făcute mai demult de un amic infectat şi el de fotografie , de muzică bună, de pian şi de frumos, a câtorva documentări pe net şi a unei plăcute conversaţii cu Deea (I think this is the beginning of a beautiful friendship, aşa cum zicea personajul de film).

... din păcate, asta e singura înregistrare din concert, făcută cu reportofonul...

Yiruma - "desăvârşire" şi pian

Compozitor şi pianist sud-coreean, Yiruma s-a născut la 15 februarie 1978; este cunoscut datorită muzicii sale şi albumelor vândute din SUA până în Europa sau Asia.
A început să înveţe pianul la vârsta de 5 ani, iar în anul 1988 a plecat în Marea Britanie. În 1996 a luat parte la albumul "The musicians of Purcell", iar în 1997 a absolvit "The Purcell of Specialist Music School" din Londra.
Deşi iniţial a deţinut dublă cetăţenie, britanică şi sud-coreeană, în 2006 a renunţat la cea britanică şi a intrat în Marina sud-coreeană, pentru a-şi satisface stagiul militar, obligatoriu în Coreea de Sud.
Este căsătorit cu Miss Coreea, Son Hye-im.
(traducerea numelui său, Yiruma, înseamnă "desăvârşire")

John Williams - 6 decenii de carieră

Compozitor, chitarist, pianist, dirijor, laureat... muzică de film, muzică clasică şi contemporană... colaborări importante cu nume (la fel de) mari din lumea filmului sau a muzicii... multe ar fi de spus despre John Williams... dar mai bine să lăsăm muzica să vorbească pentru el...
Am ales aici din compoziţiile şi interpretările sale pe cele preponderent chitaristice...
Aşa mi-a venit mie pe urechea muzicală din dotare, după ce am văzut azi pe un blog - nu spui care:D - o chitară agăţată într-un copac... şi am ascultat o muzică clasică extraordinară, interpretată de chitaristul Gary Ryan...
Aşa că am venit şi eu cu supradoza de chitară, a lui John Williams, de data asta :)

Lang Lang - alt copil teribil al pianului

După ce am stat la poveşti cu o tânără şi foarte talentată pianistă (dar care are şi o voce foarte bună)... nu spui cine, persoană emportantă :) ... am decis să ţopăi puţin pe portativ şi să schimb registrul de la vioară la pian.
Aşadar, un chinez + un pian = ...

La 3 ani decide să schimbe scutecele cu pianul, la 5 ani câştigă competiţii importante şi dă deja recitaluri publice, iar la 9 ani ajunge la Conservatorul Central de Muzică din Beijing şi câştigă Concursul Internaţional "Ceaikovski" pentru tineri muzicieni; la 13 ani interpretează seria completă de 24 de studii ale lui Chopin la Beijing Concert Hall, dar adevărata afirmare vine la vârsta de 17 ani, când a fost chemat în ultimul moment la Gala Secolului şi a interpretat un concert de Ceaikovski, împreună cu orchestra simfonică din Chicago.
Şi nu s-a oprit din cântat... de la preşedinţi de state până la înalte alteţe regale...
Mai multe date găsiţi aici.
Iar acum, de la mine...